La cumparaturi cu shopaholic.ro: Blog de moda, fashion style, calatorii si lifestyle

marți, 10 iulie 2018

La pas prin Bucuresti: Centrul Vechi de sus, la Pura Vida Skybar




Locul meu preferat de admirat Bucuresti-ul de sus este Linea/Closer to the moon, si vara la terasa si iarna in iglu-uri. Dar uneori am chef de un Aperol cu vedere la acoperisurile din Centrul Vechi, si atunci Pura Vida SkyBar e locul perfect!

{citeste in continuare}

sâmbătă, 7 iulie 2018

1 mai la mare: Cu copiii prin superbul Muntenegru




Muntenegru si coasta sa erau de multa multa vreme pe short list de dorinte europeene. Mai fusesem doar prin munti un pic, cu ocazia unei excursii aventuroase de rafting pe Tara.



Dar lipsa zborului direct imi incurca mereu socotelile. Insa de 1 mai am luat taurul de coarne, si am gasit combinatie de zbor ok prin Belgrad (unde am si poposit pentru o seara). Am aterizat in Muntenegru direct pe malul marii, in Tivat, si ne-am indreptat intai si intai spre Budva.



Citisem despre Budva ca e sora mai uratica a celebrului Kotor, dar cand am aruncat prima data ochii de la fereastra hotelului nostru, situat pe malul marii si fix langa cetatea veche, mi s-a parut atat de frumos incat efectiv nu puteam intelege ce poate fi si mai frumos de atat (dar urma sa inteleg in zilele urmatoare).



Bineinteles, prima incursiune am facut-o in cetatea veche, printre case vechi cu flori la geam, pe stradute pietruite pietonale, printre terase si magazine de suvenire, pana sus la Citadela, de unde ai panorme splendide cu marea si plajele sale.



Orasul vechi are fix in fata o plaja cu de toate, umbrelute, terase si cocktaiuri. Insa pe o alee stramta strajuita intr-o parte de stanci abrupte si in cealalta de marea cea turcoaz, cu vedere la orasul vechi, ajungi in 10 minute de plimbare la o plaja mai speciala, un pic golf ascuns de oras, unde te poti balaci in voie.



Seara ne-am plimbat prin port, si am intocmit o mica barcuta pentru o plimbare pana in jurul celebrei Sveti Stefan, insula cu casute medievale, transformata intr-un hotel de lux si legata de tarm printr-un drum ingust (si pazit - doar cine are rezervare poate trece).



Dimineata a doua zi am avut ora de balaceala. Era prima zi de sezon, si hotelul nostru, Avala, isi umpluse celebra piscina rotunda exterioara, vizibila in mai toate pozele cu Budva, asa ca am profitat de soare si apa la maxim.



Cu aproape parere de rau am spus la revedere Budvei, si ne-am indreptat catre urmatoarele noastre destinatii din roadtrip-ul nostru de 1 mai prin Muntenegru. Intai am poposit pe langa Sveti Stefan, pandind locuri cocotate pe sus pe munte pentru privelisti panoramice cu insula care a fost locul in care s-a casatorit Novak Djokovich.



Apoi am poposit in Bar, pentru o vizita pe indelete in orasul vechi, Stari Bar, cocotat mai departe de mare, un loc absolut fabulos, cu stradute pietonale pline de restaurante delicioase si o cetate cu privelisti superbe atat catre munti, cat si catre mare.



Ultima escala a fost in Bar, orasul nou, la Forrest Beach, o plaja simpatica, cu pietricele, pentru un pahar de vin in timp ce admiram apusul si copiii alergau bezmetici pe langa mare.



Pe seara am ajuns la cazarea noastra numarul 2 din Muntenegru, un mic palat renovat in Dobrota, pe malul fjordului/golfului (in functie de ce interpretare citesti) Kotor. Dimineata am deschis ochii cu privelistea superba a apei intre munti, una din cele mai frumoase privelisti din acest an. Primul lucru: o tura pe promenada din Dobrota, pe langa zeci de mici palatele, in acest peisaj superb, pe langa pontoane cochete (pe unul din ele, chiar pe malul apei, am luat de altfel si cina). De abia a doua zi vom prinde insa curaj sa si testam apele fjordului, care s-au dovedit surprinzator de caldute pentru inceputul lui mai.



Cel mai important punct pe planul nostru in Kotor: urcusul la cetate. Pentru a ajunge la zidurile cele mai de sus ai de navigat orasul vechi si apoi de urcat in jur de 1300 de trepte, vechi si neregulate. Dar privelistile de sus fac toti banii si merita tot efortul. Pana si cei mici au fost incantati de casele cu acoperisuri care deveneau din ce in ce mai mici pe masura ce mai urcam un pic, dar si de vaporul cel mare (vasul de croaziera) care la un moment dat a acostat in port. Pe drum poti opri la diferite puncte de belvedere si la cateva biserici micute. Tot pe parcursul urcusului pornesc si cateva trasee montane, prin spatele zidurilor impresionantei cetati.



Pranzul l-am luat in orasul vechi, la un restaurant cochet inghesuit intre 2 case si 3 alei stramte pietonale. Am mai fi pierdut vremea pe stradutele acestea pietruite, dar intreg orasul fusese luat cu asalt de cele cateva mii de turisti, impartiti pe grupuri numerotate, coborati de pe vasul de croaziera ce tocmai oprise in port.



Dupa amiaza a fost rezervata unui alt punct care s-a dovedit senzational. Un drum cu multe serpentine, ale caror varf de ac de multe ori iti infatisau superbe panorame cu Kotor, Tivat sau Budva (sau, pe masura ce urcai mai sus, cu toate deodata) te duce in Parcul National Lovcen, din Alpii Dinara, a caror culmi se inalta prapastios direct de pe malul marii.



Cea mai cea atractie aici este Mauzoleul Njegoš, o cladire impresionanta construita in varful celui de-al doilea ca inaltime varf din zona, la 1657m, la care ajungi dupa ce urci peste 400 de scari, mare parte din ele printr-un tunel interesant. Mauzoleul, construit in anii 70, este flancat de 2 statui gigantice, paznicele locului de veci al unuia din cei mai iubiti conducatori ai Muntenegrului, Petar II Petrović Njegoš, infatisat printr-o statuie imensa, de 28 de tone, sculptata intr-un singur bloc de piatra.



O carare pietruita duce la un punct de panorama, o mica terasa circulara, de unde, se zice, in zilele perfect senine, se vede mare parte din tara. Noi am prins aici un apus absolut spectaculos, probabil cel mai frumos din aceasta prima jumatate de 2018.



Urmatoarea zi a fost pentru explorarea unui mic sat de langa Kotor, la cativa kilometri, Perast, o insiruire de cladiri medievale, biserici si piatete, de unde poti pleca intr-o mini croaziera cu barca pana la o insula cu totul aparte, ce adaposteste o singura biserica: Our Lady on the Rocks. Privelistea de aici, cu muntii stancosi de langa Kotor, turlele bisericilor din Perast si apa fjordului se spune, pe buna dreptate, ca este cea mai frumoasa din Muntenegru.



Poti si sa opresti pentru o masa buna, fie la una din terasele din Perast, fie vizavi, peste apa. Vei avea mancare buna, vin local, si privelisti fabuloase.



Ultima zi am stat la Bijela, inspre Croatia si locul de inceput al fjordului, o statiune cu plaja, si un hotel fix langa apa, unde am intrat din nou in apa marii si ne-am rasfatat in piscine si pe sezlong.



Un ultim popas, inainte de a ne imbarca in zborul de intoarcere acasa (care la noi a fost via Belgrad), am mai facut in Porto Montenegro, locul yacht-urilor elegante, si prilej de a mai cumpara o inghetata, intr-o scurta plimbare pe faleza, pe langa numeroasele terase de aici.



Muntenegru a fost o excursie absolut fabuloasa. Si, cum altfel, ne dorim sa revenim (in munti si in capitala, Podgorica, unde nu am ajuns), dar si sa ii vizitam vecinele, Croatia si Albania, ce promit sa fie la fel de spectaculoase.
{citeste in continuare}