La cumparaturi cu shopaholic.ro: Blog de moda, fashion style, calatorii si lifestyle

vineri, 20 aprilie 2018

Excursie prin Noua Zeelanda: Wellington, capitala cocheta


Am ajuns, via un scurt zbor intern din Auckland, seara in sudul insulei de nord, in Wellington, asa ca nu am putut sa imi fac vreo impresie la prima vedere. Fiind trecut de ora 10 seara, cam totul era intunecat si pustiu, asa ca ne-am dus direct sa ne cazam. Eram obositi de altfel, dupa o zi plina prin Bay of Islands, si trebuia sa ne odihnim deoarece anticipam o zi plina in micul-mare orasel de coasta.



Primul nostru obiectiv de dimineata a fost un soi de gradina botanica mai aparte: Zealandia. Organizat pe malurile a doua lacuri, intre ele cu un baraj, parcul Zealandia doreste re-aducerea la viata a florei si faunei originale in Noua Zeelanda inaintea venirii primilor oameni aici (populatia maori, urmata cateva sute de ani mai tarziu de englezi). Proiectul nu este unul simplu, si nici rapid, se estimeaza ca este nevoie de 500 de ani pentru a reusit ce si-au propus. Momentan insa zona este foarte bine pazita de "pradatori" periculosi, precum pisicile, o specie ne-endemica aici, care face ravagii printre animalutele originale, care nu se pot apara. Traseul dureaza undeva intre 1-2h, in functie de cate detururi laterale mai faci, si este o plimbare placuta practic prin jungla, din loc in loc putind vedea animalute ciudate, precum niste pasari haioase, dolofane, care se hranesc cu picioarele, si citi informatii despre fauna si flora locala.



O data turul in jurul lacurilor terminat, ne-am indreptat spre mare, pentru o plimbare pe coasta, printr-o rezervatie naturala: Red Rocks. Ne-am bucurat de soare, de stancile acoperite cu verde, de azurul marii si de insula de sud care se zarea peste mare. In total in jur de 7km prin peisaje superbe.



Pranzul l-am luat in port, in zona centrala, la fel de animat ca cel din Auckland, dar o idee mai mic.



De-a lungul apei sunt si o gramada de muzee, care m-ar fi tentat cu siguranta, daca nu imi facea mai mult cu ochiul o excursie cu simbolul orasului, funicularul rosu simpatic ce te urca pana in varful unui deal, de unde poti admira marea si casutele de lemn cochete ce sunt cocotate pe toate culmile din jur. Tot aici am facut o vizita si la planetarium, si am vizionat un show despre stelele care se vad in emisfera sudica, foarte interesant.



Se facuse aproape seara, asa ca, cu parere de rau, am spus la revedere acestui oras atat de cochet si boem, si ne-am indreptat spre urmatorul punct pe itinerariul nostru: Tongariro Alpine Crossing.
{citeste in continuare}

miercuri, 18 aprilie 2018

Redescopera Romania: Cu copiii in weekend prin judetul Salaj




Cu ocazia unui weekend la Cluj, pentru a participa cu mic, cu mare, la diferite curse in cadrul Maratonului International Wizz de la Cluj, am dat o fuga pana in judetul vecin, Salaj, pentru a ii lua pulsul si a vizita una alta, vizite care s-au dovedit absolut senzationale. Si acum bineinteles imi pare rau ca nu am avut mai mult timp printre dealurile verzi din jurul Zalaului, pentru a mai vedea si alte lucruri.



Din Cluj pana in Zalau faci undeva in jur de 1 ora si jumatate, dar prima noastra oprire a fost la niste zmei in gradina. Gradina Zmeilor este numele unei rezervatii naturale, arie protejata in jurul unor stanci fabuloase, cu nume precum Zmeul si zmeoaica, Fata Catanii, Capitanul si Soldatii sau Calugarul.



Poti merge intai pe o poteca pe sus pentru a avea o priveliste de ansamblu cu stancile spectaculoase (sunt des comparate prin articolele despre ele cu Meteora din Grecia sau Cappadochia din Turcia, dar scara de dimensiune difera, si noua zona ne-a semanat cel mai mult cu Stone Dolls, papusile de piatra din Macedonia) si dealurile inverzite din jur.



Apoi cobori fix printre bolovani, pentru poze haioase, tu si imensitatile de piatra fioroase.



Tot traseul prin Gradina zmeilor a durat undeva in jur de 1h si ceva, cu tot cu pauze pentru cautat pietricele. Imediat apoi ne-am reimbarcat in masina, si am pornit catre urmatorul nostru obiectiv, 10km mai incolo, Gradina botanica din Jibou, despre care tot citisem laude extreme, si ma pregateam totusi sa fiu dezamagita, asteptindu-ma ca in afara de cele 2 bule de sticla, impresionante in pozele pe instagram, sa nu mai gasesc mare lucru intr-o gradina botanica intr-un mic orasel de provincie, intr-un judet care nu e prea cunoscut la capitolul turism.

Ii alocasem in capul meu vreo jumatate de ora.



Bineinteles, nu ma puteam insela mai mult. Jumatatea de ora alocata de mine initial s-a transformat in vreo 3 ore jumatate, si daca nu am fi fost cu copiii, care lesinasera de foame, am mai fi stat. Gradina este gigantica (cred ca mult mai mare ca cea din Cluj, sau cel putin asa mi s-a parut), cu o gramada de zone impresionante, si nu doar bulele de sticla, sere ce adapostesc tot felul de plante exotice expuse in moduri foarte creative (noua ne-au adus aminte de niste mini Cloud Forest si Flower Dome din Singapore), sunt puncte de atractie.



Ai un mini vulcan Fuji (macar pe acesta mic din Jibou l-am prins cu soare, daca Fuji cel real din Japonia ne-a intampinat cu taifun) langa un loc de joaca simpatic. Ai o scara pictata ca o cascada (pictura in stare mai buna decat strada in trepte Xenofon din Bucuresti). Ai doua gradini japoneze. Ai sute si mii de lalele colorate (de zici ca esti la Keukenhof in Olanda).



Ai un intreg deal pe care traiesc caprioare si mistreti, dar si custi cu tot felul de pasaret. Si cate si mai cate. Plus un castel, Wesselényi, cea mai mare constructie baroca din Romania, din pacate nerenovat, dar care se poate admira pe afara, a carui fost parc este actuala gradina botanica.



Peisajul de restaurante in Jibou este practic inexistent. Insa la 20km este Zalau (care, din masina, parea cu niste parcuri si cladiri foarte interesante), unde am avut noroc de o pizzerie foarte simpatica, si foarte kids friendly, Atelierul de arome. Bonus pentru o familie calatoare ca noi: o colectie impresionanta de National Geographic astepta sa fie rasfoita in jurul meselor restaurantului.



Eram tare multumita de ziua noastra si de excursia prin Salaj, si cum era deja trecut de ora 17 cand am iesit din restaurantul din Zalau, credeam ca programul nostru de explorari s-a incheiat, si ca ne vom intoarce in Cluj. Dar cum pe lista mai aveam un punct care parea cu potential, orasul roman Porolissum, si nu parea departe de centrul Zalaului (15 min), am zis sa dam o fuga sa vedem daca merita sa ne reintoarcem la el alta data.



Spre marea noastra incantare, Porolissum poate fi vizitat pana tarziu, doar platesti o taxa de acces la un paznic, si in rest ruinele romane sunt la "liber". Iar "merita" este putin spus, mai ales ca, ajungind la final de zi, am prins un apus absolut fantastic, superb de admirat dintre ruinele comandamentului, ale zidurilor de aparare sau, cireasa de pe tort, din vechiul amfiteatru antic.



Copiii au declarat amandoi ca le-a placut teribil la Porolissum, sa alerge pe vechile drumuri romane din pietre mari (pastrate remarcabil de bine) si de bezmetici pe iarba verde a amfiteatrului, pe dupa ruine si sa chiuie cat au putut. Iar noi parca ne-am schimbat parerea, si Porolissum a luat locul 1 in topul ruinelor antice extrem de scenice din Romania, in fata Sarmizegetuzei Regia.



Noi am fost cazati in Cluj, pentru a participa la Maraton, dar daca nu am fi avut acest eveniment de ajuns, mi-ar fi placut sa ma cazez langa Porolissum, la Casa Romana, un hotel cu view superb si o terasa frumoasa:



Am lasat pe alta data locuri care par de asemenea fascinante: Monumentul cepei, Simleu Transilvaniei si al sau castel, Cetatea Almasului, Manastirea Stramba, Rezervatia Izvoarele Barcaului sau Baile Boghis. A devenit de altfel o traditie se pare pentru noi ca in fiecare an, prin primavara, cu un motiv sau altul, sa ajungem in zona Clujului (acum doi ani am venit de Paste, am explorat urban Clujul si am ajuns la Rimetea si cetatea Coltesti, iar anul trecut am venit in long weekendul de 1 mai, si, cu scurte opriri la dus si la intors in Cluj, am explorat lacul Colibita, Pasul Tihuta, un pic din Bucovina si Cetatea Ciceului).

{citeste in continuare}