La cumparaturi cu shopaholic.ro: Blog de moda, fashion style, calatorii si lifestyle

Pantofii saptamanii: Pisici si floricele


Daca tot trebuie sa accept inevitabilul, ca va veni toamna si renunt la sandale, macar sa renunt pentru o pereche de cizme cu pisici si floricele, ca acestea ce poarta semnatura Camilla Elphick, o noua descoperire pe outnet.com.

{citeste in continuare}

La pas prin Bucuresti: Memorialul Holocaustului




Stiam demult de Memorialul Holocaustului, inaugurat in 2009 pe malul Dambovitei. Dar, desi trec de sute de ori pe luna cu masina pe acolo, de abia in aceasta vara, parte din planul meu de a explora locuri in care nu am ajuns inca in Bucuresti, am studiat exact locatia si am plecat cu Lucas si Ema sa il vizitam.



Proiectul a fost de la inceput unul controversat, actualul monument luind locul unui parculet, din care ca urmare au fost taiati mai multi copaci. Recunosct ca nu imi aduc aminte acest parculet, fostul Parc Brezoianu asa cum era el inainte de 2009, si pana sa citesc despre scandalul generat, am fost impresionata de structura, modul de realizare si simbolistica Memorialului.



La 8 ani de la inaugurare am gasit Memorialul Holocaustului foarte ingrijit, buncarul subteran in care, pe placute ruginite, in joc de lumini succesive, precum gratiile, sunt trecute nume ale victimelor, fiind foarte curat, si nu, cum se prevestea in articole dedemult, plin de murdarii, catei sau vagabonzi (desi intrarea este libera). De asemenea, terasa din jur, punctata din loc in loc de cateva sculpturi cu simbolistica, este curata, si o plimbare de jur imprejur a placut mult copiiilor. Cu Lucas am abordat subiectul holocaustului, cenzurat asa ca pentru varsta lui, a citit placutele in romana si a intrebat despre multe cuvinte noi pentru el ce inseamna. Ema s-a multumit sa alerge in jurul nostru, si sa testeze cu manuta diferite suprafete (metal, beton).



Spuneam ca mi-a placut arhitectura si simbolistica din spatele ei, Memorialul Holocaustului mi s-a parut un loc total atipic pentru Bucuresti, si extrem de interesant. Stilul din beton aproape nefinisat, in unghiuri drepte si brutale, mi-a adus de (mult mai amplul) Memorial al Holocaustului vazut la Berlin. Incaperea ingropata in pamant, printr-un joc de lumini si umbre, era imprejmuita de gratii imaginare. Iar dintr-un anumit unghi al piatetei, intreg ansamblul, buncar si coloana evreiasca, evoca silueta unui furnal, in care si-au gasit sfarsitul atatia evrei.



Ce m-a uimit din nou pozitiv a fost numarul mare de turisti care s-a perindat pe la monument in ora care noi am petrecut-o in piateta. Turistii erau atat romani, cat si straini, faceau multe poze, si cei straini in general citeau absolut toate numele de victime, dar si tablitele explicative care sunt de jur imprejurul piatetei (chit ca unele intr-o engleza un pic chinuita).
{citeste in continuare}

Pantofii saptamanii: Mai e un pic de vara


Soare, mai colaboram un pic, da? Si mai ramanem in vara macar cateva saptamani...



Sandale bicolore, de la Sergio Rossi, tare haioase si elegante in acelasi timp, disponibile pe outnet.com.
{citeste in continuare}

Plimbari in doi: In vizita la cramele Avincis


Una din cele mai frumoase experiente de calatorii din Romania de anul trecut a fost vizita la cramele Avincis, langa Dragasani (de care apuc sa povestesc de abia acum - asa e cand calatoresti mult, se pare, mai repede planifici urmatoarea excursie decat sa povestesti de cea care tocmai a trecut).



Am ajuns la podgoriile Avincis sambata in jurul pranzului, si vizita a inceput cu un tur al domeniului. Primul lucru care te incanta cand intri in lumea Avincis este arhitectura fabuloasa a cramei. Cladirea noua este intr-un stil minimalist, modern, perfect incadrata in peisajul verde al vitelor de vie din jur, cu iarba pe acoperis si privelisti superbe la Olt si la dealuri. La nu mare distanta este insa Vila Dobrusa, casa proprietarilor, restaurata impecabil, care are chiar si o piscina in laterala.



Am coborat apoi in crama, unde ni s-a explicat intreg procesul de vinificatie, si am putut admira butoaie, sticle si tot felul de aparatura necesara.



Ziua s-a incheiat cu o cina la restaurantul cramei, si cu o degustare de cinci soiuri de vin (printre care Cramposie, vinul specific zonei Dragasani).



Noaptea am dormit-o intr-una din camerele cu nume de soi de vin, decorate colorat, puse la dispozitia oaspetilor Avincis.



Ce mai poti face in zona?
Bineinteles, poti combina o vizita la Avincis cu numeroase alte crame din jur, pe dealurile de langa Dragasani gasindu-se numeroase. Dar mai poti face si altceva: Muzeul Vinului Dragasani
La cateva minute de Avincis, in mijlocul orasului Dragasani, este un muzeu tare simpatic, intr-o cladire veche reconditionata recent, despre istorie, traditii si obiceiuri in cultura vinului, dar si despre arta vinificatiei. Bonus: noi am avut o ghida foarte vorbareata si energica, care ne-a povestit o sumedenie de lucruri in plus despre Dragasani in relatia cu vinul.



Forest Spa
O vizita in lumea vinului de la Dragasani poate fi combinata cu o balaceala pe cinste la unul din cele mai frumoase spa-uri pe care le-am vazut in Romania, in comuna Maciuca, la aproximativ 20 de minute de Avincis.



Atletul Albanez
In Slatina, orasel prin care treci daca vii din Bucuresti in Dragasani, este o cofetarie mai aparte. Singura unitate privata pe vremea comunistilor din Romania, Atletul Albanez functioneaza si in prezent, si vinde dulciuri albaneze facute in casa: braga, halvita, rahat sau o limonada foarte buna. Merita un stop de realimentare si indulcire!



Mai multe poze de la crama Avincis:

{citeste in continuare}