La cumparaturi cu shopaholic.ro: Blog de moda, fashion style, calatorii si lifestyle

Jurnal de bebe calator: 12 tari in 12 luni


In 2014 ne propusesem drept rezolutie anuala de travel ceva aventuros dupa parerea noastra de atunci, sa vizitam 12 tari noi in 12 luni. Mica Ema ne-a aratat insa ca rezolutia nu este atat de dificil de implinit, si ea, la doar 1 an, a bifat si ea 12 tari in 12 luni.



In primele 6 luni se plimbase deja prin 6 tari: Romania, Austria, Spania, Portugalia, Italia si Bulgaria, despre care am rezumat aici. Bineinteles, nu s-a oprit din calatorit, si impreuna cu noi si alaturi de fratiorul Lucas, am continuat acelasi stil de multe weekend trip-uri, presarate din cand in cand cu cateva roadtrip-uri mai lungi, parte din rezolutia noastra de travel pe acest an, 4 roadtrips in 4.

A saptea tara vizitata de Ema in primul ei an de viata a fost Suedia, primul nostru stop in cadrul roadtrip-ului de vara in 4, unde am stat o noapte in Stockholm si am trecut si aruncat un ochi prin Lulea si GamlaStad in nordul tarii.



A urmat imediat dupa a opta tara, Finlanda, motivul oficial al acestui roadtrip, si anume o vizita la Mos Craciun acasa la el in Rovaniemi, ocazie cu care am si pasit peste Cercul Polar. In Finlanda am mai experiementat o noapte intr-un iglu de sticla, cand am primit cadou o aurora boreala, si am facut si o oprire la Inari, centrul civilizatiei Sami.



In a noua tara pentru Ema am intrat direct de pe soselele serpuite ale Finlandei, si anume in Norvegia, unde tinta noastra a fost Nordkapp, cel mai Nordic punct al Europei continentale. Tot in Norvegia am mai vizitat si Lillefjord si a sa cascada a iubirii, Hammerfest, orasul ursilor polari, Alta si am incheiat fabuloasa noastra excursie in nord cu copiii cu o dupa amiaza si o noapte in Oslo.



In septembrie am schimbat registrul de temperatura pentru cea de-a zecea tara pentru Ema (care insa nu a fost o premiera si pentru Lucas): Grecia, cu un sejur la mare in Zakynthos.



O luna mai incolo o bifa si pe a 11-a, o tara care a fost in premiera si pentru noi, nu doar pentru copii: Macedonia, prin care ne-am facut roadtrip-ul de toamna in 4, si am vizitat capitala Skopje, >spectaculosul canion Matka, >superbul lac Ohrid, plus inca alte cateva escale prin frumosii munti Balcani de aici.



A 12-a tara a fost Ungaria, noua pentru Ema, dar si pentru Lucas (nu si pentru noi parintii), unde am mers sa sarbatorim ziua lui Lucas in octombrie, intr-un weekend plin de distractii pentru cei mici in Budapesta.



Printre atatea tari noi in care a pasit Ema in premiera, a mai aprofundat si din cele deja bifate. Am mai trecut de mai multe ori pe la vecinii nostri bulgari, pentru ca din Bucuresti se ajunge foarte usor. Intai in Bulgaria la ski cat inca mai era iarna, descoperind partiile din Borovets si vizitind manastirea Rila, situate in apropiere. Apoi, pe masura ce vremea s-a incalzit ne-am mutat in weekenduri pe litoralul Bulgariei, intai in nord est, intre Varna si Shabla, si apoi un long weekend de explorare a tarmului din sud-est, in jurul orasului UNESCO Sozopol. Aproape de granita cu Romania am dat o fuga si la o plaja speciala, Bolata, si, in apropiere, la Rezervatia naturala a lacului Durankulak. Mai prin centrul tarii am vizitat cetatea Ovech si padurea de piatra Pobiti Kamani, avind baza la frumosul hotel Lighthouse dar si frumoasele orase incarcate de istorie Schumen si Madara. Pe Dunare am oprit un weekend la Silistra.



In alta tara in care am mai revenit de cateva ori anul acesta a fost Italia, gratie zborurilor scurte, dese, la preturi ieftine si in diferite destinatii din peninsula cizma. In aprilie am fost in Florenta, Bologna, Livorno si un pic roadtrip prin Toscana, printre dealuri, vii si superbe orasele medievale (am vizitat doua: Volterra si San Gimignano). Am revenit si in mai in Italia, ca tare mult ne place, de data aceasta la distractii in parcul Gardaland si la plimbari pe malul lacului Garda.



Si prin Romania ne-am plimbat anul acesta in toate sezoanele. Roadtrip-ul de primavera in 4 l-am facut prin Romania, un traseu de 5 nopti care a pornit din Transilvania, cu vizite la biserici fortificate si a continuat cu cetati si castele si innoptat la Deva intr-un conac. A treia a noapte am petrecut-o pe malul unui lac, la Valiug, si am admirat cascade si alte obiective, si pastrind domeniul acvatic ultimele 2 zile am stat in cel mai frumos cred loc din Romania, pe clisura Dunarii.



In Transilvania am revenit pentru un weekend de explorat judetul Covasna, de Paste cateva zile in Cluj (cand am vizitat si simpaticul sat Rimetea si cetatea Coltesti) si pentru o vizita la biserica fortificata Prejmer. Tot in zone muntoase am fost la Peles in prima vizita in multi ani, la ski prin diferite statiuni din Romania, si de cateva ori in Brasov, fie in trecere, fie pentru un weekend intreg.



La capitolul noutate montana am bifat dormitul in cort, intr-un weekend de glamping la Ursa Mica, cand am vizitat si biserica in piatra de la Corbii, si am studiat, urcind doar putin, cum este traseul catre Vf Moldoveanu.



Valcea a fost o alta zona explorata in cursul a mai multe weekenduri anul acesta. Am vizitat centre acvatice noi, precum TISA de la Baile Olanesti sau Forest Spa de langa Dragasani si am dormit 2 nopti elegante la Conacul lui Maldar si am vizitat multe manastiri si cule oltenesti.



Pe langa Bucuresti am fost un weekend la Domeniul Greaca, si in day trips la Palatul Brancovenesc Potlogi sau Ferma Cocosu Rosu.



La mare la noi am revenit dupa 16 ani in Costinesti, de data aceasta nu studenti ci parinti, si, cu alta ocazie am vizitat cetatile Enisala si Histria, si am dat o tura de recunoastere prin Muntii Macinului, in Dobrogea.



Ema a crescut asadar printre calatorii in family, pline de distractii si experiente noi. Fiecare milestone al ei, din cariera ei de bebelus, este asociat cu o calatorie. A stat in fund singura la cateva zile dupa ce ne-am intors din Portugalia si Spania, la nici 5 luni, si si-a exersat mersul prin Suedia, Finlanda, Norvegia si Grecia, pana a devenit super sigura pe picioarele ei, iar in Macedonia de abia ne tineam dupa ea printre statuile si coloanele monumentale ale capitalei Skopje. Iti recunoaste un avion in orice poza, si in ultima vreme nu prea mai este incantata de un drum mai lung de 3 ore cu masina. Noi, parintii, am invatat ca sa calatoresti cu doi copii nu este nici usor, dar cu siguranta nu este nici greu. Mai usor a fost in primele 6 luni, cand nici nu manca, si nici nu fugea, dar ne-am adaptat si ne-am invatat la fiecare noua etapa, pe rand. In 2017 cu siguranta vom continua calatoriile in familie, si vom vedea ce format ii este mai potrivit in jurul varstei de 2 ani, tinind cont bineinteles si de dorintele si preferintele fratiorului ei, care tinde spre venerabila varsta de 7 ani.
{citeste in continuare}

4 roadtrips in 4: Toamna ne plimbam prin Balcani si exploram Macedonia -> Pe malul lacului Ohrid


Daca Matka este cea mai mare atractie in zona din jurul Skopje, Ohrid este supranumita "perla Macedoniei", si atractia principala din sudul tarii. Vara inteleg ca este foarte aglomerat, pentru oamenii din zona fiind ca o adevarata mare, loc bun de plaja si balaceala in apele turcoaz ale lacului. La inceputul lui octombrie insa, puhoaiele de turisti disparusera, si frumosul lac a ramas doar pentru noi si alti turisti nemti si olandezi (nu multi) veniti in off season.



Ne-am cazat in Struga, al doilea oras ca marime de pe malul lacului (dupa Ohrid), pentru ca acolo am gasit un hotel dragut, cu panorama frumoasa la apa, cu camere spatioase care sa ne cuprinda familia de 4 si cu piscina indoor pentru distractii pe inserat.



Am ajuns seara tarziu si am mancat si ne-am culcat, pentru a avea energie a doua zi intr-un tur de forta de-a lungul malului lacului, prin partea macedoneana (lacul este pe granita, jumatate in Albania, dar fiind cu masina inchiriata nu am avut voie sa trecem in tara vecina). Prima oprire a fost in Ohrid, principala statiune de pe lac, iar aici ne-am dus direct la cel mai fotografiat obiectiv din Macedonia, biserica St Jovan Kaneo, situata pe in deal, cu panorama deosebita asupra lacului si asupra orasului.



Am facut o suta de poze cu biserica si lacul pe fundal din toate unghiurile, si apoi am coborat pe malul apei la una din cafenelele de acolo (pentru inca o suta de poze, cu privelistea de jos).

In orasul vechi, de sus, mai puteai sa te plimbi printre zidurile vechii cetati, si sa admiri amfiteatrul roman, si pe langa ambele am trecut cu masina, dar am oprit doar pentru cate o poza rapida. Am preferat sa mergem spre centrul statiunii, pentru o plimbare pe faleza lunga a Ohrid-ului, si apoi o masa de pranz la o terasa-ponton, chiar sub ciocul lebedelor care populeaza apele lacului.



Dupa atata plimbare eram convinsa ca vor adormi copiii imediat in masina, si ne facusem planul sa facem doar un roadtrip pana la granita cu Albania si inapoi, si sa admiram lacul doar din masina si atat. Mai aveam pe lista cateva obiective, dar imi propusesem ca este ok si doar sa le vedem "on the go". Dar surpriza, cand ajungem la primul obiectiv de pe lista mea, un atipic si foarte interesant muzeu al satului pe apa, casute mici de lemn construite pe pontoane, Bay of bones, copiii inca nu adormisera si erau dornici de inca o plimbare. Ce a fost si mai norocos este faptul ca google imi spusese ca muzeul este inchis in zilele de luni, dar el era cu portile larg deschise, asa ca ne-am napustit sa vizitam, si ambii copii au fost incantati sa exploreze casutele simpatice.



Ultimul obiectiv pe lista mea era o manastire, Sf Naum, chiar la granita cu Albania. Pe care chiar eram convinsa ca nu o mai putem vizita si o vom vedea doar pe geamul masinii. Dar copiii din nou si atipic pentru ei au continuat sa stea treji,si dornici de noi aventuri, si bine au facut, pentru ca manastirea nu se poate vedea din masina, ci trebuie sa parchezi destul de departe si sa faci o plimbare pe jos. Si ce plimbare frumoasa! Pe malul lacului, printr-o curte draguta, pana la manastirea de sus de pe un delulet, cu cele mai frumoase panorame asupra lacului, si inspre Albania, si inapoi spre Macedonia.



Dar highlight-ul acestei opriri nu au fost plimbarea pe malul lacului, manastirea cea impozanta sau panoramele splendide. Nici macar paunii colorati care se plimbau tantosi peste tot. Ci o plimbare cu barca, dar nu pe Ohrid, ci pe un lac micut, in fapt o serie de izvoare, care se revarsau incet in Ohrid, dar care inainte de asta formau niste ochiuri de apa in nuante incredibile de azur si verde.



Cam acestea au fost opririle noastre pe malul Ohrid-ului. A fost cea mai frumoasa oprire din Macedonia, si, desi eu as fi fost multumita si cu doar plimbarile din statiunea Ohrid, copiii au fost si ei dornici de mai multe aventuri, si au adormit de abia la plecarea de la manastirea Sf Naum, pe drumul de intoarcere spre hotel, la capatul unei zile cu un program incarcat, dar foarte placut.


Intreg roadtrip-ul nostru prin Macedonia: Harta traseului / O zi in Skopje / Vizitind spectaculosul canion Matka / Plimbari pe malul lacului Ohrid / Prin muntii Macedoniei: Merovo, Krushevo, Stone Dolls
{citeste in continuare}

4 roadtrips in 4: Toamna ne plimbam prin Balcani si exploram Macedonia -> Vizitind spectaculosul canion Matka


Chiar daca nu faci un roadtrip prin toata Macedonia, ci ai doar treaba in Skopje, canionul Matka este un must see, usor de ajuns din capital, fiind la doar 15km departare. Sincer, dupa un Skopje prea scortos in centru, cu toate cladirile acelea monumentale, cu multe coloane si statui, si prea haotic (in clasicul stil balcanic) in periferii, Matka a fost o surpriza mai mult decat placuta.



Am ajuns intr-o sambata cu soare, si era plin de turisti veniti la plimbare pe malul lacului format intre peretii stancosi ai canionului. Multi macedoneni, dar si mai multi din Kosovo, Matka fiind o destinatie preferata de cei din tarisoara vecina situata nu la foarte mare departare.



In canion ai mai multe posibilitati de petrecere a timpului. Poti face hike-uri pana la diferite manastiri sau biserici situate pe malul apei, te poti plimba cu barca sau caiacul, si poti intra in pesteri spectaculoase. De asemenea, de-a lungul canionului este amenajata o alee lunga, de unde ai privelisti superbe, si pe care te poti plimba o bucata lunga de timp.



Dupa ce ne-am plimbat in lungul canionului, noi am ales o plimbare cu barca pana la o pestera in care se intra pe jos, iar cat eu cu Ema am stat la coada asteptind imbarcarea, tati si cu Lucas au dat o tura cu caiacul, prima data pentru Lucas in acest tip de ambarcatiune.



Ziua la canionul Matka am incheiat-o la in restaurant plin de flori, cu o terasa fix pe marginea apei, servind bunatati macedonene (care in fapt sunt un mix bulgaro-grecesco-turcesti), si apoi a pornit in continuare in descoperirea Macedoniei, inspre sud.


Intreg roadtrip-ul nostru prin Macedonia: Harta traseului / O zi in Skopje / Vizitind spectaculosul canion Matka / Plimbari pe malul lacului Ohrid / Prin muntii Macedoniei: Merovo, Krushevo, Stone Dolls
{citeste in continuare}

Cute: My belongings




De la Zara.
{citeste in continuare}

4 roadtrips in 4: Toamna ne plimbam prin Balcani si exploram Macedonia -> O zi in Skopje


Macedonia a fost o tara in premiera si pentru noi, nu doar pentru copii, asa ca un roadtrip prin aceasta tara balcanica trebuia sa inceapa cu Skopje. Tocmai bine, capital Macedoniei este la 3h jumatate de Sofia, unde am aterizat din Bucuresti si de unde ne-am inceput plimbarea. Trebuie sa recunosc ca am avut ceva emotii sa pornim la drum cu copiii intr-o tara in care nu mai fusesem, fosta comunista deci nu foarte dezvoltata, ne-membra UE, la granita cu Albania si Kosovo, despre care auzi atatea si atatea povesti (nu bune). A contribuit la nesiguranta mea faptul ca nu am gasit nicio postare pe vreun blog de parinti calatori despre experiente de travel cu copiii in Macedonia, dar si faptul ca google nu mi-a intors mare lucru la cautarea standard inainte de o excursie "things to do in Macedonia with kids". Insa Macedonia s-a dovedit mai mult decat kid friendly. Am gasit locuri de joaca prin toate locatiile in care am fost, hotelurile ne-au dat patut de bebelus, iar cel din Skopje avea in fiecare zi o surpriza dulce pentru Lucas, iar in toate restaurantele am primit scaun de copil la masa. Peste tot m-am simtit in siguranta, si cand am mers aproape de granite cu Albania toti macedonenii ne-au recomandat sa le facem o vizita si vecinilor lor, laudindu-le mancarea si spunind ca nu avem de ce sa ne fie frica (din pacate, cu masina inchiriata nu aveam voie).



Am ajuns seara tarziu in Skopje si am apucat sa vedem doar un pic panorama centrala a orasului, de la geamurile camerei noastre. Citisem de renovarea cu arhitectura extravaganta prin care trece de cativa ani Skopje, de comparatii cu Las Vegas si excesele lui, si de la prima impresie nu a dezamagit. Cladiri impozante, cu multe coloane si statui masive, o multitudine de poduri si 2 corabii gigantice pe un canal ce nu are nicio legatura cu vreo mare.



Ziua petrecuta in Skopje a inceput cu o coada. Da, ca in orice tara fost comunista, si macedonenilor le place sa stea la coada. De data aceasta, noi, si multi, mult prea multi oameni, am stat la coada la un provider de telefonie, pentru ca Macedonia nu are acord de roaming ieftin cu UE, si a trebuit sa ne cumparam o cartela locala sa avem acces la internet pe drum. De abia dupa aceea ne-am inceput plimbarea prin piata centrala, cu impozanta fantana si statuie a lui Alexandru Macedon, pe la Arcul de Triumf care inca poarta urmele unei revolte colorate impotriva guvernului, cand protestatarii au aruncat cu bombe cu vopsea in noile cladiri si monumente ridicate pentru reconstruirea capitalei, pe podul de piatra impozant si pana in centrul vechi, Bazarul cu stradute inguste si pietruite, de unde iti poti cumpara inghetate si delicatese turcesti, dar si bijuterii de aur, posete sau blanuri. Am trecut pe langa zidurile fortaretei, dar nu am intrat, si am terminat plimbarea la casa memorial a Maicii Tereza, o constructie recenta, cu o arhitectura foarte interesanta, dar care m-a dezamagit prin lipsa de informatii (erau expuse doar poze si piese de mobilier).



Dupa explorarea centrului orasului, a urmat o urcare pe munte. Chiar din centrul orasului se poate lua o telegondola pentru a urca pe muntele Vodno, loc minunat de plimbari cu vedere in jos catre Macedonia, dar si de admirat Crucea Mileniumului, gigantica, de peste 60m, inaltata aici. Bonus pentru cei cu copii: chiar langa cruce este amplasat un loc de joaca, cei mici se pot desfasura in voie in timp ce parintii stau la o cafea (in soclul crucii este deschisa o cafenea) si admira panorama.



Dupa aventura pe munte, copiii s-au culcat, iar noi am purces la o plimbare cu masina. Foarte aproape de Skopje poti trece in Kosovo, insa fiind cu masina inchiriata nu am avut voie sa trecem granite, asa ca ne-am multumit sa vedem Apeductul roman, o constructie antica si impresionanta insa lasata in paragina, pe un camp invadat de oi, si ne-am intors in oras.



Ne-am incheiat ziua cu o balaceala la piscina hotelului si apoi am iesit tot in piata centrala, sa o admiram de data aceasta luminata si sa mancam la una din multele restaurant cu terasa.



Unde ne-am cazat?
Am ales hotelul Marriot si datorita pozitionarii (fix in piata centrala, cu view la Stone Bridge, fortareata, statuia lui Alexandru Macedon si bazar), dar si datorita facilitatilor oferite. Am putut rezerva in apartament in care am stat confortabil cu Lucas si Ema, si seara ne-am putut balaci la piscina (micuta, dar cu un Jacuzzi foarte cald si de dimensiuni generoase). Mi-a placut si lounge-ul de luat micul dejun, intr-un fel de curte interioara, foarte luminous si primitor cu cei mici.




Intreg roadtrip-ul nostru prin Macedonia: Harta traseului / O zi in Skopje / Vizitind spectaculosul canion Matka / Plimbari pe malul lacului Ohrid / Prin muntii Macedoniei: Merovo, Krushevo, Stone Dolls
{citeste in continuare}