La cumparaturi cu shopaholic.ro: Blog de moda, fashion style, calatorii si lifestyle

Travel with kids: O zi in Bologna si imprejurimile ei


Dupa o zi in Florenta, si o zi in care am facut un mini roadtrip prin Toscana, ultima zi din acel weekend prelungit am petrecut-o in Bologna, aici fiind aeroportul unde ne-a lasat si de unde ne-a luat Wizz.



Am inceput ziua direct cu o vizita in afara orasului, la Maranello, unde se afla unul din cele 2 muzee Ferrari. Ne-am plimbat vreo ora printre o sumedenie de masini rosii (dar si gri, galbene sau bleu), spre marele amuzament al copiilor, si am citit despre istoria Ferrari. Cel mai mult Lucas s-a distrat cand a urcat intr-o masina de F1, pentru o poza, si a putut invarti de volan dupa pofta inimii In apropiere, la Modena, se mai gaseste un muzeu Ferrari, de data aceasta dedicat lui Enzo Ferrari, dar nu am mai ajuns si acolo, desi parea si el interesant.



De abia dupa ce ne-am facut plinul de masini puternice si rosii, am revenit in Bologna, pentru a ii vizita centrul. Bologna poarta nenumarate nume "grassa", cu referire la mancarurile grase si apetisante care se gatesc si se mananca aici sau "rossa", din cauza zidurilor de caramida rosie din care sunt construite marea majoritate a cladirilor din centrul vechi. Amandoua poreclele le-am inteles o data ce am vizitat centrul orasului: am mancat delicios paste a la bolognese la o terasa in Piazza Maggiore (piata centrala), cu view la impozanta Basilica di San Petronio, si apoi ne-am plimbat printre cladiri rosiatice, si am admirat Fantana lui Neptun, din imediata apropiere. Ce am ratat au fost cele 2 turnuri, Torri degli Asinelli e Garisenda, unul dintre ele, de aproape 100 de metri, permitind pana sus accesul turistilor.



In turn nu am urcat pentru ca urcasem deja in Florenta in turnul Giotto, si ne-am dorit alt tip de activitate. Si nu a durat mult sa identificam ceva ce numai in Bologna poti gasi: traseul Portici di San Luca, un traseu lung de 5km, pana la biserica in varful dealului cu acelasi nume, o succesiune de trepte si drum in panta, care trece pe sub 666 arcade, din loc in loc lasind privirii privelisti frumoase asupra orasului.



Noi ne-am nimerit in zi de pelerinaj, nu stim exact cu ce ocazie (era oricum duminica), si am inceput urcusul pe sub arcade impreuna cu un grup masiv de oameni, preponderent elevi. A trebuit asadar sa ii depasim in forta, grabindu-ne toti kilometri lungi la deal sa nu care cumva sa ne ajunga din urma. De abia la intoarcere, la coborare, cand sutele de personale au ramas la biserica, am putut savura pe indelete privelistile de sub portici.



Pentru ca mai aveam cateva ore pana trebuia sa fim la aeroport (ador cand zborurile de intoarcere sunt cat mai tarziu in seara), dar eram obositi de la atata mers pe jos, am urcat in masina si am colindat un pic printre dealurile provinciei Emilia-Romagna, in jurul Bolognei. La un moment dat, de la marginea unui sat din varf de deal, am zarit hat departe, la baza altui deal, un restaurant ce parea intr-o locatie superba, si spre care ne-am indreptat, ochiometric asa, imediat masina.



Ultimul nostru popas din acea zi a fost asadar la Corte d'Aibo, o ferma in mijlocul unui parc regional in Monteveglio. Ferma, cu o crama atasata, iti oferea privelisti de vis asupra podgoriilor nesfarsite. Aveau si cazare, in vechi cladiri reconditionate, si un restaurant, unde am degustat vinul casei, delicios. Copiii s-au simtit bine la iarba verde, in ora petrecuta acolo, si noi ne-am promis ca data viitoare cand suntem in Toscana sau Emilia-Romagna (nu suntem la prima vizita in aceasta provincie, am mai fost si anul trecut, de 1 mai in Rimini) sa alegem o cazare agrituristica, intr-o zona din aceasta superb de verde, ca sigur nu vom regreta.



Vezi si celelalte aventuri din acest weekend in Italia: O zi in Florenta / Mini roadtrip prin Toscana

Niciun comentariu:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...