Nu e inca primavara de-a binelea, copacii sunt inca desfrunziti, dar iarba a dat deja si temperaturile sunt blande (cum de altfel a fost toata iarna aceasta). Adica nu mai bine de o plimbare prin parc. Si saptamana trecuta am fost fix in sase, impreuna cu Ema, careia tare mult ii place sa doarma plimbata in carut pe la soare. Si daca se trezeste, nu ezita sa incerce leaganele de bebelus, noua ei placere descoperita in ultima luna. Am vizitat intai 3 parcuri mari:
Herastrau
Noua roata din Herastrau, deschisa in vara trecuta, acapareaza peisajul partii de nord a Herastraului. Noi suntem mari amatori de invartit in roti gigantice, asa ca nu a putut sa nu ne bucure aditia.
Cismigiu
Nu cred ca mai are nevoie de descriere cel mai central parc din Bucuresti. Acum, intre iarna si primavara, lacul inca este secat, si se incepusera lucrarile de plantare de flori in spatiile verzi.
Tineretului
Cel mai mare parc din Bucuresti, situat in sectorul 4, se distinge în cadrul sistemului verde al orașului ca singurul pol verde al sudului Capitalei. Parcul este pe doua nivele, un deal delimitind cele doua jumatatile ale sale. Partea de sus este supranumita Lumea copiilor, si este acoperita in mare parte de instalatii distractive pentru cei mici, si usor dureroase privirii pentru cei care vin in parc in cautare de peisaje naturale (Lucas insa il considera cel mai distractiv parc posibil, deci parerea mea estetica nu este foarte importanta). Cea mai mare atractie pentru noi aici este roata cea mare, amplasata intre parcul Tineretului si parcul Vacaresti. Partea de jos, in jurul lacului, este ramasa intr-un stadiu mult mai verde si natural, dar din pacate asfaltul aleilor si bancile simt nevoia unei reimprospatari.
Si apoi am luat la rand 3 parcuri mici:
Luigi Cazzavillan
Situat in inima Bucurestilor, la intersectia strazilor Transilvania cu Luigi Cazzavillan, parcul este o adevarata bijuterie micuta, cu alei pietruite cu piatra alba, ce au in centru monumentul „Fantana Luigi Cazzavillan“. Scuarul are configuratie in maniera italiana, cu trasee geometrice, cu alei circulare si accese pe diagonala, strajuite de arbori columnari. Intreg ansamblul, impreuna cu fronturile cladirilor din jur, este reprezentativ pentru Bucurestii inceputului de secol. In parc se gasesc amenajate si doua mici locuri de joaca.
Floreasca
Proiectat in anii 60 in locul unei mahalale, Parcul Floreasca a avut multa vreme in componenta patinoarul cu acelasi nume, acum insa desfiintat, care a fost in toata perioada copilariei mele locul preferat de patinat. In locul lui a aparut o piscina, pe care am vrut toata vara sa o testez, dar nu am ajuns. Poate anul acesta. Aleile sunt renovate, in centru sunt mai multe locuri de joaca, si trebuie mentionat intr-o extremitate topoganul inalt de beton, ramasita a unei alte vremi, pe care Lucas il numeste "cel mai mare topogan din Bucuresti".
Nicolae Iorga
Pe calea Victoriei ai un loc unde te poti izola de traficul la cote mari care este de cele mai multe ori pe aceasta artera principala a Bucuresti-ului: parcul Nicolae Iorga. Chiar daca este de dimensiuni mici, modul in care sunt desenate aleile, printre copaci, iti ofera intimitatea pe care o cauti intr-un parc. In spate sunt si loc de joaca pentru copii mici si teren de baschet pentru copii mari, dar si cateva mese de ping pong si de sah. Ca o curiozitate, din cele doua statui pe care le poti gasi pe aleile parcului, niciuna nu il infatiseaza pe cel care si-a imprumutat numele acestui colt verde (ci pe Ion Ghica si Nichita Stanescu).
Toate aceste 6 parcuri, poate un pic mai rar Floreasca, sunt parcuri in care ajung des, fiindu-mi foarte la indemana ca locatie. Insa de cativa ani, de cand carucioresc prin parcuri cu Lucas, imi doresc sa vizitez parcul Plumbuita, care insa din cauza locatiei imi este complet peste mana, si trebuie sa organizez o adevarata excursie pana acolo. Sper insa in primavara aceasta sa "bifez" pe lista mea si parcul acesta din Colentina.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu